O scrisoare pierduta-eseu

Opera literara”O scrisoare pierduta” de I.L.Caragiale este o comedie de moravuri in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa electrorala din anul 1883.

Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada fiind lista cu “persoanele” de la inceputul piesei si didascaliile, singurele interventii directe ale autorului in piesa.

Titlul”O scrisoare pierduta” are in vedere pretextul in jurul caruia se dezvolta intamplarile si conflictele pe scena-pierderea de catre Zoe Trahanace a unei scrisori de amor, care ii fusese trimisa de catre Stefan Tipatescu, prefectul judetului.

Tema comediei o constituie prezentarea vietii social-politice dintrun oras de provincie in preajma alegerilor pentru Camera, in lupta pentru lupa electorala antrenandu-se atat fortele puterii, cat si cele ale opozitie.

Textul este structurat in patru acte alcatuite din scene, fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje.

Intriga o constituie pierderea unei scrisori intime compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea acesteia de catre adversarul politic care o foloseste ca arma de santaj.

Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru putere a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere(Prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanace si Zoe, sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului” Racnetul Carpatilor”.

Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele, intre aparenta si esenta.

Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfurifi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului.

Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului in finalul fericit al piesei: scrisoarea revine la destinatar(Zoe), iar trimisul de la centru, Agamita Dandanache, este ales deputat.

Este utilizata tehnica amplificarii treptate a conflictului.I.L.Caragiale reuseste sa realizeze comicul prin diverse mijloace, cu o arta inca neintrecuta.

Exista mai intai un comic de situatie, obtinut prin pierderea si gasirea succesiva a scrisorii de amor, prin situatia finala, cand cele doua forte politice se impaca si farsa electorala ce se termina cu un compromis pe care toata lumea il accepta cu dezinvoltura etc.

In al doilea rand, exista un comic de moravuri ce vizeaza viata de familie(triunghiul conjugal Zoe-Trahanache-Tipatescu) si viata politica(santajul,falsificarea listelor electorale,satisfacerea intereselor personale).

In al treilea rand, exista un comic de caracter ce reliefeaza defectele general umane pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras, demagogia lui Catavencu, prostia lui Farfuridi, servilismul lui Pristanda, senilitatea lui Dandanache.

Prin comicul de limbaj se realizeaza caracterizarea indirecta si se evidentiaza incultura personajelor prin pronuntarea gresita a unor cuvinte”hampar,famelie,enteres,fevruarie etc”

Comicul de nume este o forma prin care autorul sugereaza dominanta de caracter, astfel numele Trahanache provine de la cuvantul” trahana”, o coca moale, ceea ce sugereaza ca personajul este modelat de “enteres”. Numele Dandanache vine de la “dandana”-boacana, gafa-;numele Farfuridi si Branzovenescu au rezonante culinare sugerand prostia.

Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului sau, fiecare cu trasaturile sale specifice, modul sau de a fi, de a gandi, de a se exprima.

Stefan Tipatescu, prefectul judetului, este tipul junelui prim, al amorezului.Oscileaza intre dorinta de ascensiune politica si sentimentele fata de Zoe.Orgolios, nestapanit, impulsiv, incalca legea,dar desi autorul ii reliefeaza defectele si viciile, nu este inclus in tagma politicienilor demagogi si inculti.

Zoe Trahanache, sotia venerabilului domn Zaharia Trahanache, unicul personaj feminin al piesei, reprezinta tipul adulterinei, femeia voluntara si autoritara, figura feminina cea mai distinsa din dramaturgia lui Caragiale.

Prin toate aceste trasaturi si anume surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate ce starnesc rasul, opera literara “O scrisoare pierduta” este o comedie.